Prietenie intr-o farfurie

Jurnal de bucatarie sau cum am preparat în doar 2 ore, 3 feluri delicioase dintr-o singură bucată de mânzat.

Posted on: 14 aprilie 2010


Nu sunt vreo bucătăreasă. Asta o spun cu sinceritate maximă de la bun început. (spune desigur, Mona, eu doar am postat ceea ce ea a scris despre delicioasele preparate pe care le-a servit!) Mi-ar plăcea să devin, dar nu prea des şi numai atunci când cei dragi mie sunt dispuşi să mănânce tot şi apoi să mă laude cât cuprinde. Altfel, mai bine mă lipsesc de experienţe culinare. Şi acum, la treabă.

Ingrediente, pentru toate 3 felurile pe care urmează să le pregătim: 1 kg carne de viţel, 8 cepe mijlocii, un pumn de seminţe de chimion, un plic de boia dulce sau iute sau amândouă, puţin piper măcinat, 4 ardei kapia, 3-4 linguri de ulei, jumătate pac. de unt, 17 prune uscate, 2 morcovi, 1 rădăcină pătrunjel cu tot cu Frunze.

Primul fel: “Gulaş irredentist”

Se călesc moderat 7 cepe în cantitatea de ului menţionată (dacă vă întrebaţi ce s-a întâmplat cu a 8-a ceapă, vă spun de acum, a rămas pentru supa de vită, pe care o punem la fiert mai târziu pentru că oricum astăzi nu va mânca nimeni supă…toată lumea e înnebunită după gulaş). Se adaugă ardeiul şi se stropeşte din când în când cu puţină apă, ca să nu se prăjească. Acum e rândul seminţelor de chimion, să le “plantăm” în oală, amestecăm de 3-4 ori şi punem mânzatul tăiat cubuleţe de mărimea răbdării dvs.

Secret: cu cât le tăiaţi mai mici cu atât veţi servi mai repede gulaşul. Era să uit de boia şi piper! Acum e vremea să aruncaţi şi prafurile mirositoare în luptă! Completăm cu apă, cât să acopere carnea şi amestecând din când în când, mai povestind cu cei care déjà dau târcoale pe la cratiţe, mai gustând pentru a şti sigur că totul e sub control, în aproximativ o oră, o oră şi jumătate gulaşul ar trebui să fie gata. Asta, dacă în caserola pe care scrie mânzat e chiar mânzat, adică un o bucată dintr-un tânăr viţel. Dacă nu, atunci gulaşul e gata atunci când carnea se poate mesteca. N-am pomenit nimic de sare pentru că sarea se pune la sfârşit, adică acum. Se poate servi cu găluşti din ouă şi făină, pe care ştie să le prepare orice vecină, deci nu-i nevoie să vă spun eu cum se face. Şi apropos, de când n-aţi mai schimbat o vorbă cu vecina? Poate s-ar bucura să-i daţi un telefon. Bucătăria merge mână în mână cu socializarea.

Felul doi: ” Friptură portugheză de vită cu unt şi prune uscate”.

Iată cum din titlu am spus toată reţeta, care chiar e foarte simplă, după cum veţi constata. Carnea se taie felii subţiri, cam de un cm, şi se pune în tigaie, cu untul şi un praf de piper. Se adaugă apă, câte-un pic, pic, pic, aşa ca în cântecul beţivanilor; aşa cum explicam mai sus, dacă în caserolă se află exact ce scrie pe etichetă, friptura e moale de se topeşte în gură, cam după o oră. Acum e momentul să recitim titlul reţetei, nu de alta dar să nu uităm prunele. Pe care le lăsăm sub capac (exact: capacul era esenţial în toată povestea asta, pt că aşa carnea se pătrunde mai repede şi mai bine). Când prunele s-au umflat şi arată ca şi cum acum ar fi culese din pom, friptura portugheză e gata! Poftă bună! Sare, categoric în ultimul moment şi cu zgârcenie, pt că sarea în exces omoară celelate arome.

Cu ce ne-a mai rămas din ingredientele enumerate mai sus, preparăm:

Felul trei: „Supă de vită …banală dar foarte gustoasă”.

Câteva bucăţele de carne ( resturile de la gulaş şi friptură ) se fierb şi după ce am aruncat prima apă, înghesuim în oală zarzavaturile şi ceapa naţionalistă (a 8-a, care n-a vrut la gulaş), puţină sare şi dacă mai aveţi chef strecuraţi şi puneţi tăiţei, pe care bineînţeles i-aţi fiert separat, pentru că înainte să intraţi pe blogul nostru aţi mai citit cel puţin o carte de bucate.

Lozinca de astăzi: “Dacă mie mi-a ieşit, sigur o să vă reuşească şi dvs.!”

Explicaţia: nu că aş fi eu o catastrofă în bucătărie, dar am mare încredere în capacităţile dvs şi în plus, n-am făcut uitat niciun secret, aşa cum procedează alţi bucătari mult mai mari, dar mai zgârciţi în a împărtăşi cu dvs. experienţe culinare care să ne aducă pe noi culmi de progres gustativ!

Reclame

2 răspunsuri to "Jurnal de bucatarie sau cum am preparat în doar 2 ore, 3 feluri delicioase dintr-o singură bucată de mânzat."

nu e prea dur primul fel,cu doi de rr ?

Un „r” este de la caRne de vită, iar celălalt este de la aRdei iute şi Roşu, poate trebuia să scriu chiar cu 3 „r”…Cuvântul nu descrie, doamne fereşte, o atitudine, ci e un epitet sonorr, care dă bine la compunere! Poftă marre! Cu drag, Mona.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Noi cei care „bucătărim”

Noi cei care "bucătărim"

Noi cei care "bucătărim"

Pagina noastra de Facebook

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: